Cândva, una dintre mândriile Aradului, fabrica de tricotaje Tricoul Roşu, a devenit istorie odată cu punerea lacătului pe porţile clădirii, acum aproximativ 20 de ani, şi ulterior, la câţiva ani distanţă, odată cu demolarea sa. În urma a ceea ce a fost cândva a rămas un teren în paragină, plin de buruieni şi vegetaţie deasă care a devenit curând un refugiu perfect pentru oamenii străzii.
Pe lângă această adevărată „junglă”, au mai rămas şi promisiuni. Doar promisiuni şi zero acţiuni.
Mult conroversata poveste a terenului – care a reajuns în atenţia publicului anul acesta – începe cu o firmă care deţine terenul şi îşi doreşte construirea unor blocuri de 10 etaje şi cu un primar care îşi doreşte amenajarea unui parc pentru arădeni în acest spaţiu.
În urmă cu mai bine de şapte ani, fostul primar al Aradului, Gheorghe Falcă, a lansat ideea achiziţiei terenului şi amenajarea unui parc pe locul unde a fost cândva fabrica. Însă, discuţiile cu firma care deţine suprafaţa nu au ajuns la niciun acord comun, iar în 2018 primarul declarase că s-a renunţat la idee pentru că investiţia ar fi prea mare pentru bugetul local – firma cerea la vremea respectivă suma fabuloasă de peste 7 milioane de euro pentru acel teren!
Ulterior, Primăria s-a răzgândit totuşi şi a început să trâmbiţe sus şi tare că nu va permite ridicarea unor blocuri în această zonă deja foarte aglomerată.
În 2019, primarul municipiului Arad, Călin Bibarţ, declara categoric răspunsul pe care i l-a dat proprietarului care trimisese o solicitare Primăriei pentru a obţine autorizaţia de construire pentru blocurile de 10 etaje: „NU! Nu se va construi niciun bloc acolo şi mai departe trecem la procedurile legale de expropriere a respectivului teren. Acesta va intra în domeniul public al municipiului Arad şi vom face un parc pentru Arad, pentru arădeni!” – afirma la acea vreme edilul.
În timpul campaniei electorale din 2020, acelaşi Călin Bibarţ continua să facă promisiuni conform cărora arădenii se vor bucura de un parc amenajat în acea zonă, că va reuşi expropierea terenului, că există soluţii şi portiţe juridice, că se poate şi că se va face…
Şi chiar s-a făcut… în 2021, primarul a obţinut mandat din partea Consiliului Local pentru a face diligenţe privind expropierea, iar în 2023 iacătă că a venit şi cu soluţia: construim blocuri de 6, 7, 8 etaje şi undeva, înghesuit printre betoane şi ciment, amenajăm şi un mic părculeţ!
Practic, despre ce este vorba?
După trei întâlniri cu echipa de proiectare a dezvoltatorului imobiliar, părţile implicate au găsit de bun augur următorul plan: construcţia unor locuinţe de 8, 7, 6 sau 5 etaje care ar urma să ocupe două laturi are terenului (în spatele Colegiului de Arte şi al blocurilor de pe bulevardul Revoluţiei, respectiv pe strada Nelu Aristide Dragomir); a unei parcări subterane şi a unor spaţii comerciale şi birouri. Pe lângă acestea, se mai doreşte şi realizarea unei piste de alergare de un kilometru şi alte funcţionalităţi specifice unui parc, plus o parcare publică de până la 80 de locuri.
Desigur, planul de compromis ar avea un mare avantaj, aşa cum a precizat şi viceprimarul Lazăr Faur în cadrul şedinţei, şi anume că Primăria nu ar mai cheltui nimic şi că ar putea, chipurile, să obţină o zonă verde de aproximativ un hectar pe gratis.
Însă să nu uităm şi marele dezavantaj, anume că nu ar mai exista acel parc mare, mult promis, pentru arădeni. Această soluţie a fost prezentată Consiliului Local Municipal şi supusă dezbaterii – dezbatere care s-a lăsat cu o înfrângere pentru măreţele planuri ale edilului, şi asta pentru că atât consilierii locali din partea UDMR, cât şi cei din partea PMP şi USR s-au opus vehement acestui protocol. Se doreşte expropiere şi amenajarea unui parc de 2.5 hectare în mijlocul oraşului. Atât. Fără alte compromisuri, fără alte alternative.